joi, 19 martie 2009

Meseria, brăţară de aur?

La două saptămâni de la schimbarea planurilor cadru pentru învăţămantul liceal a apărut un alt ordin care încearcă să repare, tot la repezeală, o parte din greşelile făcute în prima variantă.

Toată această acţiune, pusă pe seama dorinţei (de altfel legitimă) de a decongestiona programul elevilor până la 30 de ore pe săptămână, este, de fapt, o încercare de a reduce cât mai rapid şi, din păcate, fără o analiză serioasă prealabilă cheltuielile de personal în învăţământ. Astfel hotărârea s-a luat, fără nici un fel de consultare, ca urmare a activităţii unui grup de lucru constituit în mare grabă în care, probabil, profesorii de istorie, limbi străine, educaţie fizică şi disciplinele tehnologice au fost mai puţin reprezentaţi sau mai puţin convingători.

Opinia publică a reacţionat, cum altfel decât emoţional, manifestându-şi îngrijorarea pentru aspecte evidente legate de disciplinele de cultură generală şi de dezvoltare fizică a elevilor.

Totuşi, un aspect destul de grav al acestor hotărâri a trecut neobservat. Este vorba de transformarea şcolilor de arte şi meserii în licee tehnologice şi astfel, prin reducerea semnificativă a orelor practice şi de tehnologie, tema doamnei ministru de reducere a numărului de posturi a fost mai uşor rezolvată. Justificarea dată de doamna ministru a fost aceea că şcolile de arte şi meserii nu mai răspund cerinţelor agenţilor economici (care erau nemulţumiţi tocmai pentru că nu se asigura o pregătire practică corespunzătoare datorită numărului insuficient de ore de pregătire practică şi tehnologică). In concluzie, în loc să reparăm greşelile făcute în anii trecuţi prin reducerea an de an a acestor ore ( de exemplu în anul 1992 pentru o clasa terminală de şcoală profesională numărul de ore de practică pe an era de 1330 iar în anul 2008 acesta este de 354 ore ) am rezolvat problema prin desfiinţare. Nici agentii economici, care au avut curajul să dezvolte o activitate producătoare de bunuri şi care sunt beneficiarii celor pregătiţi prin şcolile de arte şi meserii, nu au reacţionat la această hotărâre datorită incertitudinii legate de previzunile economice, din aceasă perioadă....

Ce efecte va avea pe viitor această hotărâre ? În primul rând se face un rău imens ideii de liceu prin dispariţia formelor de selectie care ţin seama de capacităţile şi potenţialul elevilor. Dacă tot au toţi elevii posibilitatea de a urma direct un liceu de ce ar mai dori să înveţe şi să obţină note mari?

Ca urmare a acestei hotărâri unora dinte tineri li se va da impresia unei false valori care va determina un nivel de aşteptare care nu este în concordanţă cu realitatea şi cu cerinţele vieţii.

Pe de altă parte, dacă la angajare în domenii productive mai au (încă) prioritate absolvenţii de şcoli profesionale de ce ar fi de preferat un absolvent de liceu tehnologic la care pregătirea în profesie este din ce în ce mai lipsită de abilităţile practice? Cum se vor putea acoperi cerinţele pieţei pentru meserii ca sudor, zidar, brutar, fierar-betonist, instalator, zootehnist, tinichigiu, ospătar...­?

Aceste efecte vor fi mult mai evidente peste doi trei ani când se speră să se relanseze activitatea economică şi care va fi imposibil de realizat fără o forţă de muncă corespunzător calificată.

Cine va munci atunci? Ce vom mai produce? Cum va arăta viitorul României? (Petruţa Simionescu, director)

marți, 10 martie 2009

Infocus, numărul 7

A fost publicat numărul 7 al buletinului informativ Infocus (februarie 2009). Acest număr poate fi citit mai jos sau pe Slideshare.net (Traian Anghel, profesor).